Gigi48, Barbat, 72 ani, Prahova, Romania

Adeseori am intins o mana,uneori am ramas asa, fara a primi vreun raspuns.Alteori mi-a fost smulsa din umar cu ura ,cu cruzime ,chiar nejustificata in nici un fel pentru o biata mana intinsa.Cateodata,surprinsa, am simtit pilea-mi fina atinsa de raceala de sarpe a unui banut.M-am scuturat iute de povara lui si am cautat sa dau inzecit inapoi.Altedati, prea rar insa ,mi-a fost stransa cu caldura poate o secunda mai mult decat ar fi trebuit, in clestele inrosit de focul ce arde in noi.M-am speriat si am fugit.Dar nu am ezitat s-o intind iar.Uneori, ca noi toti am cazut in capcana de-a fi dat cioara din mana pe vrabia de pe gard si m-am ales tot cu o mana intinsa sau cu o vrabie ce s-a dovedit a fi cioara,mai urata chiar decat cea care tocmai please schiopatand, alungata.Nu exista nici vrabie nici gard ,exista doar mintea noastra care transforma cioara-n dihor si vrabia-n privighetoare,si sufletul nostru care goneste aiurea dupa iluzii invesmantate in fir de aur ce se destrama la prima sageata necrutatoare a diminetii si ritmul de cantec de leagan ce aminteste de Lorelei:â€Anii mei tineri au sunat a cantec,dar am trecut pe langa ei cu dragostea de mana si am ramas cu mana intinsaca a REGELUI LEARâ€